Daca pana acum de Craciun , am cerut sa mi se dea, anul asta am cerut sa mi se ia.
Sa mi se ia lacrimi. Sa mi se ia ganduri urate. Sa mi se ia tristetea si durerea. Sa mi se ia singuratatea si neputinta. Sa mi se ia fiecare urma de dezamagire, de pesimism, fiecare fisura, fiecare rana si sa imi ramana inima curata. Buna. Minunata.
Dar am dat. Am dat si bunatate. Si iubire. Si zambete sincere. Si imbratisari. Si speranta. Si compasiune. Si optimism. Si intelegere. Si timp.
Iar tot ce am asteptat a fost o minune. Doar atat. Dar cred ca de Craciun, minunile sunt limitate. Si anul asta, pe mine m-au sarit..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu