Sunt o Phoenix!

Uneori, trebuie sa fii o Phoenix. Trebuie sa mori pe dinauntru ca sa renasti si sa te ridici din nou ca cea mai puternica si mai inteleapta versiune a ta. Trebuie sa renunti la tot ceea ce te tragea inapoi si nu te lasa sa iti ridici aripile sa zbori, sa renunti la tot ceea ce te facea sa te simti un gandac atunci cand tu de fapt erai si esti cea mai frumoasa si mai impunatoare pasare. Nu e vina ta ca altii se tem ca bataia aripilor tale va sterge mastile de pe fata lor si vor ramane in fata ta asa cum sunt: nedemni, fara valoare , invaluiti in minciuni si orgoliu prostesc.

Dupa ce scapi de tot ceea ce te tinea pe loc, vei afla cat de mult timp ai pierdut in van, timp pe care nu ti-l da nimeni inapoi. Si daca e ceva scump pe lumea asta, ala e timpul. E inestimabil.

Da, acum dupa ce am murit si am renascut, stiu ca ce am de oferit este pentru cineva care ma poate iubi asa cum sunt. Si sunt speciala, frumoasa si minunata. Nu ai stiut ce sa faci cu mine, cu noi, cu totul. Te-am pus pe un piedestal si am refuzat sa cred ca tu poti altfel decat acel zeu pe care il veneram, credeam ca tu esti cel mai bun. Dar, am apreciat, am iubit si am pierdut.  Tu esti doar asa cum vrei tu sa fii si ai fost un actor atat de bun incat chiar am crezut ca asa esti tu. Dar am gresit, ai purtat o masca in fiecare zi, ai facut un spectacol pentru cei din jur si ai icercat sa ii convingi ca tu esti cel mai bun. Pana si eu te-am crezut. Te-am provocat sa te gandesti la persoana care vrei sa fii, acea persoana pe care nu o arati si altora. Au fost clipe in care am avut cea mai frumoasa varianta a ta. Dar in momentul in care ai fost atat de sigur de dragostea mea, ai hotarat ca nu merita sa depui efort pentru a ma trata cu respect si dragoste, nu ai mai apreciat timpul petrecut cu mine si nici cuvintele frumoase pe care ti le spuneam si iti era mai comod sa ma jignesti. Ai ras de mine, ai ras de mine pentru ca te iubeam, pentru ca iti ceream farame din timpul tau, pentru ca ma straduiam sa fiu mai buna si pentru ca sunt prea sensibila si emotionala. Si a fost dureros.

M-ai facut sa cred ca nu sunt o persoana buna. Dar m-am trezit. Asta imi place cel mai mult la mine, ca uneori e de ajuns un singur gest care sa ma trezeasca la realitate si sa am curaj sa inlatur tot ce e rau din viata mea. Nu vreau sa fiu cu o persoana mediocra sau mai putin buna decat sunt eu. Nu vreau sa fiu cu un barbat iresponsabil, imatur, cu un actor atat de bun , cu atat mai mult cu un barbat indecis , orgolios si plin de sine, incapabil sa recunoasca sentimentele ce le are sau nu le mai are. Vreau langa mine un barbat caruia sa nu ii fie teama sa spuna ce simte pentru mine. Un barbat care sa fie responsabil, minunat si sa stie ce isi doreste de la viata si sa isi asume acest lucru. Vreau pe cineva care sa imi aprecieze sfaturile si parerile. Vreau pe cineva care sa fie dispus sa accepte iubirea mea.

Nu sunt o persoana fara cap. Sunt o femeie inteligenta, cu opinii si ganduri. Sunt o persoana iubitoare si darnica. Am rabdare si iubirea mea e rara.. De cele mai multe ori pentru ca iubesc fara impune conditii. Si nu vei gasi asa ceva oriunde. Emotiile mele nu au fost niciodata jucarii pentru tine, dar tu le-ai tratat asa. Am avut incredere ca vei avea grija de mine. Ti-am dat unele dintre cele mai pretioase parti ale sufletului meu, dar ai jucat prost. M-ai lasat ranita, cu o inima franta si nimic care sa imi aminteasca de timpul petrecut impreuna.

Dar am ajuns sa accept ceea ce s-a intamplat deja. Iubirea mea si tot ce am avut de daruit a fost prea mare si prea mult pentru ceea ce ai fost dispus sa dai inapoi. Nu ai fost pregatit pentru dragostea mea.  Te-ai speriat; am vrut sa cresc alaturi de tine. Am vrut sa invat alaturi de tine. Am vrut sa te fac un om mai bun, sa te rasfat, sa te iubesc… dar tu, din nou, mi-ai aratat ca nu meriti nimic. Am fost nevoita sa ma ridic din propria suferinta si sa merg mai departe… fara tine.Acum stiu ca ceea ce am de oferit este pentru cineva care isi da seama cat de speciala sunt. Pacat ca tu nu ai stiut sa apreciezi dragostea mea.

Pentru mine a fost de ajuns. Nu am fost si nu voi fi niciodata adepta jumatatilor de masura, dragule. Si tu stii asta. Nu ma incanta sa imi faci loc in jumatate din timpul tau, in jumatate din inima ta, in jumatate din sufletul tau pentru ca eu am vrut sa zburd ca o nebuna prin toate astea si sa ma bucur de intregul tu. Am vrut un barbat caruia sa ii intru in suflet si sa ii patrund in fiecare camaruta, sa descopar fiecare detaliu si sa ma pimb prin voie printre sentimentele lui. 

Nu ma voi multumi vreodata cu jumatate, asa ca mi se rupe sincer de jumatatea ta. La fel cum mi se rupe de jumatatile tale de adevar si de faptul ca vrei sa ma faci sa vad doar jumatatea goala a  paharului. Inca nu prea te-ai prins cum sta treaba cu iubitul si oferitul. Nici cu sinceritatea ceruta, dar niciodata oferita.

Asa cum nu m-a interesat sa am doar jumatate din timpul tau, nu ma intereseaza nici pe departe sa am langa mine o jumatate de barbat, un baietel. Vreau un barbat adevarat care sa stie cum sa ma tempereze, sa ma aduca cu picioarele pe pamant cand o iau razna si sa ma iubeasca asa cum o face un barbat adevarat. 

Nu sunt narcista de fel, dar cred ca daca nu treceam prin toata porcaria asta de perioada langa tine, nu as fi constientizat de fapt ce om minunat sunt. acum realizez cat de buna m-am facut, si nu ma refer la fizic. Acolo mai am putin de lucrat. Am inceput sa ma iubesc mai mult dupa ce mi-am facut curaj sa ma smulg din ghearele tale, gheare care ma tineau lipita de pamant, sa nu cumva sa ma ridic. Am inceput sa ma iubesc asa cum un om trebuie sa se iubeasca. Am inflorit zi de zi si m-am simtit eliberata. Linistita. Calma. Ca un fulg. Ma bucur ca nu ma mai consum pentru probleme de rahat si nu mai fac pe detectivul si pe ghicitoarea.

Ma bucur ca am realizat ca intr-o zi voi cunoaste pe cineva care nu a ratat vremea intarcatului si nici nu se mai ascunde dupa fusta mamei, se va putea face inteles dn prima si va sti sa imparta binele si raul la doi. Intr-o zi, voi cunoaste pe cineva care nu va fi miop atunci cand va veni vorba de femeia care il asteapta acasa. Care va sti sa o alinte, sa ii faca mici surprize din cand in cand, sa ii aduca zambetuk pe buze si sa o aprecieze. Si iti garantez ca nu va simti vreodata nevoia sa aprecieze vreo alta femeie. Si ca sa  spun asa urat, imi pare rau ca niciodata nu ai avut suficient sange in instalatie sa iti asumi greseli si fapte. De ce? Bine, nu imi mai pasa acum, intreb si eu sa nu tac. Dar in locul tau nu m-as aseza prea relaxat. Cunosc pe cineva minunat, care sigur iti va iesi in cale. Se numeste Karma, e fenomenala si ea, de obicei, ti-o trage inzecit. Sunt sigura ca nu te va ocoli.

Imi va fi bine fara tine. Mi-a luat atat de mult sa inteleg si sa ma smulg din spinii de pe calea pe care m-ai facut sa merg, dar iti multumesc ca m-ai facut sa simt pe pielea mea cu sta treaba cu suferinta. Nu neaparat ca sunt mai puternica, desi ma simt asa, dar cu siguranta sunt mai matura. Drept urmare, sunt fericita. Al naibii de fericita. Poate te voi suna intr-o zi sa iti multumesc ca mi-ai aratat ca m-am inselat in privinta ta. Probabil si omul care va fi candva langa mine iti va multumi pentru ca m-ai facut sa plec. 

Ah, si sa nu uit, culoarea parului meu e cea mai potrivita pentru mine acum! E exact asemeni penajului minunat al pasarii Phoenix! Mi-ai  ars sufletul si a renascut! E nou, fara gauri, fara pete de smoala, fara rupturi si cel mai important, e cel mai bun! Dar tu nu vei mai avea cum afla asta!