Prietenii vechi - balsam pentru suflet

 - Haloo! Da' greu mai auzi, domnisoara!
-Hey! Ce mai faci? Ascult muzica, imi e imposibil sa te aud!
- Da, sigur! Lasa ca stiu eu, nu ai vrut sa ma auzi!- imi spuse razand zgomotos.
- Da, exact asta e adevarul. Nu stiu cum de ai ghicit. Ce vrajeala ai, baiete! Nu te-ai schimbat deloc! Ce mai faci? Zi repede ca ma grabesc!
- Cand nu te grabesti tu?, imi spuse in timp ce imi ciufulea parul din joaca.
- Ceapa ta! Doar ce mi-am aranjat parul!
- Hai lasa, ca nu te vede nimeni, decat multitudinea de parinti din jur. Ce fac eu? Ma amuz de tine!
-De mine? Da' ce mai, am ajuns amuzamentul tau?, l-am intrebat incercand sa par serioasa si ofuscata.
- Nu, toanta ce esti! Da' tu ai mai vazut vreodata pe cineva intr-o dimineata de LUUUUNI, pe ploaie, topaind pe langa balti si zambind de una singura, si cu umbrela colorata pe deasupra? Ca io nu! Cum naiba sa nu razi cand vezi asa specimene?, m-a intrebat cu ochii in lacrimi de ras.
- Asa deci, acum recuperezi sa inteleg! Candva faceam eu misto de tine, acum te-ai gasit tu destept! Ce sa zic! Pai mai baiete, uita-te la domnita de peste drum, imbracata sobru si cu umbrela aia imensa, cu fata plouata de zici ca i-a murit pisica. Ce vrei , sa fiu ca aia, o alta din multime??
- Vai, modestie intruchipata ce esti! Cersetoare de complimente! Sa iti spun ce vrei sa auzi? Hai ca-ti zic, mai, sa nu zici ca sunt rau. Nu ai avea cum sa fii o alta din multime, tu te evidentiezi mereu. Si acum nu fac misto. , mi-a zis serios si privindu-ma in ochi.
- Vai, a dat seriozitatea in tine, domnule! Ce sa zic! Mersi! Da' tu unde naiba mergi de tot vii cu mine? Eu ajung la lucru, sa stii.
- Mai fata, uite ce faci cu mine! Imi sucesti mintile chiar si acum!, mi-a raspuns glumind si zambind. Trebuia sa ajung la analize. Mama ei de treaba! Da' auzi, tu ce ai de esti asa fericita?
- Cine ti-a spus tie ca as fi fericita?
- Pai zambesti si esti bine dispusa.
- Asa si? Doar daca sunt fericita pot zambi.
-Da!
- Nasol. Aveam asteptari mai mari de la tine.
- Oooo, scuza-ma, sa-mi fie rusine. Am uitat ca tu esti aia care e fericita din cauza chestiilor marunte. Stai sa ghicesc, esti fericita pentru ca ploua?
- Vezi ca ai ghicit? Hai fa-te ca dispari ca intarziu!
- Normal, cand se ingroasa gluma, pleci! Tipic tie, femeie amara ce esti!
- Lasa , bine ca esti tu plin de zahar! , i-am raspuns intr-o doara razand.
- Hai aici fata sa te imbratisez, ca te-oi mai vedea iar peste 4 ani, ca tu esti ca presedintii, pe aia ii alegi o data la 4 ani, pe tine te vad o data la 4 ani!, imi spuse razand si insfacandu-ma prietenos, oferindu-mi imbratisarea lui specifica, imbratisarea aia prieteneasca si plina de nostalgie, imbratisarea aia care era acolo pentru mine cand mi se inecau corabiile din mai stiu eu ce motive infantile.
- Mersi mult, tontule! O sa-mi tina 4 ani de acum incolo!, i-am spus razand in timp ce ma indepartam de el.
- Hei, toanto! AI grija de tine! Si nu te schimba!, mi-a spus strigand la propriu , sub privirile sobre ale celor din jur.
Nu te teme!, i-am raspuns amuzata, tot asa toanta si sarita dupa fix voi fi si peste 4 ani!''

Uneori, atunci cand totul e gri si mohorat, viata iti scoate in cale oameni dragi, care ti-au fost alaturi candva demult, care ti-au fost sprijin si parteneri de nebunii, de plans si de cearta. Uneori, chiar daca a trecut mult timp, oamenii care te-au cunoscut cu adevarat candva, nu uita cum esti tu de fapt , chiar daca ani de zile nu v-ati vazut sau nu v-ati vorbit. Uneori, acei oameni iti fac ziua mai buna si iti reamintesc de bucuriile din lucrurile marunte.
Uneori, o imbratisare calda, din partea unui prieten drag poate avea efecte nebanuite si iti da energia care iti lipsea.
Uneori, ar fi bine sa nu uitam sa mai cautam vechii prieteni. Au fost candva acolo pentru tine. Poate te pot ridica de jos si acum.